Portal de educatie si informare: psihologie generala, psihologia copilului, psihoterapie, logopedie,   exercitii si resurse educationale.
 

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player


Cursuri Web Design | Cursuri Bootstrap | Cursuri Web Design | Invata HTML5 si CSS3

Invata cum sa realizezi si sa modifici site-uri web. Poti lucra de oriunde te simti creativ, pentru persoane din intreaga lume.


Psihologie generala
Istoricul psihologiei
Obiectul psihologiei
Principiile psihologiei
Sitemul Psihic Uman
Senzatiile
Perceptiile
Reprezentarea
Gandirea
Memoria
Imaginatia
Motivatia
Afectivitatea
Atentia
Vointa
Deprinderile
Aptitudinile
Factorii de personalitate
natural health
PUBLICITATE
 

Emotionalitate si anxietate in tipologia personalitatii


Dupa cum se ştie, omul devine personalitate în condiţiile existenţei sociale prin însuşirea atributelor de tipul muncii, învăţării, cunoaşterii şi valorizarii.

 

La aceasta se adaugă condiţia eredităţii ce faciliteaza sau formează asimilarea unor mecanisme menite să pună bazele constituirii psihismului uman. Pe aceste considerente, psihologia stiinţifică apreciază că ereditatea şi maturizarea biologică, mediul natural, dar mai ales cel socio-cultural şi educaţia sunt factori fundamentali ai persogenezei.

Concepând formarea personalităţii ca efect al „socializării”, J. Piaget subliniază că faptele nu se limiteaza la cuprinderea şi stăpânirea copilului de către societate, ci se dezvoltă un proces interacţionist prin intermediul căruia se realizează adaptarea la existenţa socială, ca urmare a asimilării produselor cognitive, tehnice, relaţionale şi se acomodează la acestea, construindu-se pe sine ca om.

 

Prin asimilare şi acomodare copilul se adaptează la structurile socio-culturale, ceea ce determină cumularea de noi sisteme de cunoaştere şi conduită.
Experienţa arată că o parte din elevi suferă mai mult sau mai puţin evident şi intens, o perioadă variabilă de timp, una sau mai multe reacţii de teamă care, uneori, în condiţii educative neadecvate, se pot transforma în trăsături de personalitate – anxietatea. Conceptul de anxietate este relativ recent.

 

Ca şi semnificatia latină originală, „anxietas”, termen care se referă la o experienţă cu iz de nesiguranţă, agitaţie, frică, spaimă. Termenul a fost introdus în psihologie cand S. Freud a descris nevroza anxioasă ca un sindrom distinct de neurastenie.

 

 

În primele sale formulări, S. Freud a considerat anxietatea ca fiind consecinţa a tensiunilor sexuale reprimate, apoi a înlocuit această formulare cu un concept mai larg, distingând între anxietate obiectivă şi anxietate nevrotică în funcţie de sursa dinspre care şi cum provenea pericolul - din lumea externă sau din impulsuri interne. În  "Dictionar de psihologie” anxietatea este definita astfel: „stare afectivă vagă, difuză, de nelinişte, de apărare, tensiune, îngrijorare, şi teamă nemotivată, fără obiect, care este neconfortantă din punct de vedere psihologic".

Sunt dominante sentimente intense de insecuritate (generate de teama abandonului, pedepsirii, a producerii unor sentimente, a unor nenorociri şi catastrofe iminente). Anxietatea generează produse imaginative abundente   (derulări de scene de imaginaţie uneori înspăimântătoare) care nu pot fi ignorate şi nici eliminate şi care pun stăpânire pe persoana umană şi o domină. Cei cuprinşi de anxietate sunt mereu în alertă, au senzaţia penibilă de neputinţă în faţa pericolelor pe care le simt ca se apropie.

În studiul anxietăţii se detaşează unele perspective majore, jalonate de Spilberger în cartea sa „Anxietate şi comportament” (1966). Una dintre direcţiile mari de studiu se referă la definirea anxietăţii în calitate de construct, precum şi la aspectele sale antecedente şi cinsecvente, intervenţiilor asupra condiţiilor provocatoare, în realitatea şcolară. Când se vorbeşte de anxietate ca trăsătură, Spilberger are în vedere predispoziţia pentru anxietate, adică deosebirile între indivizi. Astfel, predispoziţia pentru anxietate poate fi considerată ca trăsătură de personalitate ce influenţează reacţia la stress.

Totodată, trăsăturile individuale în aceasta predispozitie la anxietate vor duce la reacţii deosedite de anxietate în condiţii de stress. În lucrarea lui Spielberger, este amintita conceptia lui Cattell. El considera că anxietatea provine dintr-o deprivare, ameninţare a unei satisfacţii anticipate, atunci când ameninţarea nu poarta în sine o certitudine cognitivă completa.                                       

Cattell (1957) considera anxietatea ca fiind similară, chiar generic, cu teama. Alţi autori leagă anxietatea de stress, reacţia de stress fiind îmbibată psihosomatic, blocarea comunicării interpersonale fiind calea cea mai sigură de provocarea anxietăţii.

Spilberger (1972) dezvoltă o concepţie caracteristică privind starea de anxietate. El face deosebirea între anxietatea ca trăsătură caracteristică şi anxietatea ca stare (anxietatea trăita într-o situaţie dată). În încercarea de integrare unitară a perspectivelor anxietăţii enumerăm teorii care încearca să explice originile si manifestările anxietăţii. Fiecare se referă la anumite variabile, ceea ce înseamnă că ele sunt complementare.

Astfel, anxietatea ar fi concept fiziologic, femonenologic şi comportamental, iar discrepanţele dintre aceşti indicatori ai anxietăţii se pot atribui parţial mecanismelor de apărare.

Anxietatea are un statut biconceptual, încluzând ceea ce denumim anxietatea ca trăsătură nevrotică sau clinică şi ceea ce numim anxietate ca stare obiectuală situaţională. Anxietatea ca trăsătură, are capacitatea de predispoziţie în natură. Este predispoziţia de a fi anxios.

Acest tip de anxietate este, în primul rând o funcţie a experienţei trecute ţi are un caracter interiorizat, intrapsihic, în timp ce anxietatea ca stare este situaţională, este, în mod direct, o funcţie a conduitelor stresante şi are o caracteristică de coprezenţă.

Anxietatea este determinată de stress fiziologic, iar stressul se reflectă prin deprivarea ameninţării unei satisfacţii anticipate. Predispoziţia spre anxietate influenţează gradul de reacţie al anxietăţii. Incertitudinea asociată cu factori externi ambientali şi interni cognitivi reprezintă un ingredient cheie în succesul producerii anxietăţii ca reacţie la condiţiile stressului.

Consecinţele anxietăţii sunt de obicei negative, de debilizare, dar ele depind de cererile situaţiei. Aceste consecinţe sunt complexe şi existente în interacţiune în mod natural, uneori fiind utile, ajutând adaptarea, ajustarea, performanţa. Aşadar, anxietatea poate fi considerată ca  trăsătură şi ca stare, ea având origini diferite. Factorii săi pot fi găsiţi în persoană sau situaţii. Răspunsurile anxioase pot fi adaptative şi neadaptative.

Astfel, răspunsurile anxioase condiţionate la situaţii stimulative, obiectiv asociat cu pericolul, sunt calificate drept adaptative. Când răspunsurile sunt date la stimuli fără legătură cu pericolul, ele sunt neadaptative. Obiceiurile neadaptative cinsistente sunt numite nevrotice.


Autor: Diana Paula

 

Carti si cote biblioteca Biografii personalitati
Psihologie generala Sigmund Freud
Psihoterapie Carl Gustav Jung
Psihanaliza Alfred Adler
Psihologia copilului Melanie Klein
Psihologie sociala Ivan Pavlov
Teste psihologice Jean Piaget
Drepturile copilului Carl Rogers
Psihopedagogie Albert Bandura
Ezoterism Erik Erickson
Somnul si visele Karen Horney
Criminologie  
Anunturi gratuite

Articole psihologie
Nevoia de imaginar si ratarea reala
Speranta si optimismul ca expresie a gandirii pozitive
Rolul serviciului si efectele pierderii sale
Pesimismul si optimismul in viata cotidiana
Efectul terapeutic al gandirii pozitive
Relatii: psihologia cuplului modern
Tot ce trebuie sa stii despre depresie
Emotionalitate si anxietate in tipologia personalitatii

   

Web design Bucuresti

Cursuri Web design Bucuresti


Logopedics: home | logopedie | psihologia copilului | psihologie generala | psihoterapie | sanatate | ghicitori grele | cantece de gradinita | povesti pentru copii | planse de desenat | poezii pentru copii | Perioada fertila

Sarcina pe saptamani poze     Sarcina pe saptamani video     Sarcina pe luni    Data probabila a nasterii     Sarcina pe saptamani greutate

Links:

Prima pagina | Contact | Publicitate | Parteneri | Sarcina pe saptamani | Calculator sarcina | Calculator ovulatie | Sexul copilului | Perioada fertila | Retete de salate: mai sanatos cu fiecare zi! Retete de prajituri | Apartamente de vanzare in Bucuresti. Vanzari apartamente noi | Semnificatia viselor | Interpretarea viselor | Dictionar de vise

Nota: Materiale din acest site au caracter informativ, si nu pot inlocui sfatul specialistului. Toate drepturile apartin autorilor citati in bibliografie, autorilor logopedics.info cat si utilizatorilor site-ului ce adauga informatie proprie. Ne straduim pe cat posibil sa oferim informatie noua, relevanta, usor de parcurs. Logopedics.info se adreseaza parintilor, cadrelor didactice, studentilor la facultatile de profil, specialistilor in domeniu cat si celor interesati in a intelege fenomenele din jurul nostru.

© 2008-2012 Continutul acestui site nu poate fi reprodus, integral sau partial, fara acordul scris al Logopedics. Incalcarea prevederilor copyrightului este reglementata de Legea nr.8/1996.

Inregistrare domenii. Gazduire domenii. Hosting
Inregistrare domenii     Web Design Timisoara Gaduire web