Portal de educatie si informare: psihologie generala, psihologia copilului, psihoterapie, logopedie,   exercitii si resurse educationale.
 

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player


Cursuri Web Design | Cursuri Bootstrap | Cursuri Web Design | Invata HTML5 si CSS3

Invata cum sa realizezi si sa modifici site-uri web. Poti lucra de oriunde te simti creativ, pentru persoane din intreaga lume.


Psihologia copilului
ADHD
Autism
Sindromul Asperger
Schizofrenia
Intarzierea mintala
Sindromul Down
Sindromul Tourette
Anxietatea de separare
Tulburari de comunicare
Tulburarea obsesiv-compulsiva
Tulburari de comportament
Tulburarea bipolara
Tulburari ale somnului
Tulburari de hrana
Enurezisul nocturn
Encoprezis
Anxietatea
Ticurile nervoase
Depresia mamei
Depresia copilului
Balbaiala
Balbaiala si logonevroza
Timiditatea
Auto-mutilarea
Crize de manie
Atractia sexuala
Adaptare si conflict
Simptomul
natural health
 
PUBLICITATE
 

Intarzierea mintala

Handicapul mintal este un simptom complex, caracterizat printr-o limitare substantiala a functiilor psihicului, ce se caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut al intelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai multe deprinderi aplicative limitate: comunicare, autoîngrijire, viata la domiciliu, deprinderi sociale, utilitate în comunitate, auto directionare, sanatate si securitate, însusita academica, odihna si munca. Retardul mintal se manifesta sub vârsta de 18 ani

Intarzierea mintala - mental retardation
photo source: media.canada.com

Ca notiune relativ recenta, aparuta odata cu incarcarea programelor scolare, intelectul de limita prezinta un QI cuprins intre 70-85. Se subimparte in: a. inapoiere mintala (reala sau aparenta); b. intelectul de limita propriu-zis; c. deficienta mintala.

Clasificarea actuala, ICD-10, pe care OMS doreste sa o impuna tuturor tarilor europene (CIM, 1994), codifica retardarea mintala la capitolul F (9), aliniatele F 70-79, cu urmatoarele subgrupe:
I. Intarzierea mintala usoara. Intarzierea mintala usoara, cu coeficientul intelectual (QI) care oscileaza intre 50 si 69. Aceasta categorie este neomogena sub raportul posibilitatilor de instructie, a capacitatii de socializare, a frecventei cu care se manifesta si alte tulburari pe langa cele psihice. Din acest motiv se poate imparti in trei subgrupe: a. arieratie mintala usoara; b. debilitate mintala; c. deficienta mintala usoara.
II. Intarzierea mintala moderata, QI=35-49, corespunde imbecilitatii superioare din vechea clasificare.
III. Intarzierea mintala severa, QI=20-34, corespunde imbecilitatii inferioare.
IV. Intarzierea mintala profunda, QI<20, nu presupune practic viata psihica, ci doar vegetativa.

Frecventa
In urma cercetarilor OMS si UNESCO a fost gasita in populatia infantila o frecventa a intelectului de limita de 7%; 2,5-3% retardul mintal usor; 0,3% retardul mintal grav (0,24% retardul mintal mediu si sever; 0,06% retardul mintal profund).
Pe plan mondial (Cederblad, 1996; Dalgard, 1996), insuficienta psihica afecteaza aproximativ 5-8% din totalul populatiei .
Raportat la totalul retardelor psihice, frecventa lor este de 75% pentru retardul psihic usor, 20% pentru cel moderat si sever si 5% pentru cel profund. Date mai noi (Gelder,1994), indica o distributie putin diferita: 80% pentru intervalul 50-70 al QI; 12% pentru QI de 35-49; 7% pentru intervalul 20-34 si 1% pentru QI sub 20.
Daca unul din parinti este cu retard mintal, riscul primului copil de a se naste cu insuficienta psihica este de 20% si creste pana la 40% cand ambii parinti sunt afectati (Takei, 1995). 15% din copiii cu deficit intelectual nespecific sindromologic au unul sau ambii parinti cu deficit mintal, iar riscul de recurenta este de circa 20% cand in familie exista un singur caz (printre rudele de rangul I) si creste progresiv cu numarul cazurilor (ajunge la 40-60% dupa 2-3 cazuri). Tendinta de agregare familiala a cazurilor de insuficienta psihica usoara este accentuata de tendinta de mariaj asortativ.

Limbajul Întârzierea în dezvoltarea limbajului  reprezintă una dintre cele mai cunoscute caracteristici ale copilului cu deficienţă mintală. Într-un studiu făcut de D.V. Popovici, autorul constată că nu există nici un elev cu deficienţă mintală care să nu prezinte întârzieri în dezvoltarea limbajului. E. Verza evidenţiază fragilitatea şi labilitatea comportamentului verbal al deficienţilor mintal, adică mari dificultăţi în a se exprima logico-gramatical. La copilul cu handicap mintal între aspectul gramatical şi aspectul de conţinut există anumite disocieri care se menţin până mai târziu
Deficienţii mintal recurg la reproducerea unor  şabloane verbale sau la imitaţii care nu au valoare în diferite situaţii – apărând întârzieri în activizarea vocabularului.
Vocabularul deficientului mintal este sărac, lacunar şi cu forme pasive.
Printre cele mai frecvente tulburări se enumeră:

  • Tulburări de pronunţie – dislaliile simple care constau în omisiuni, înlocuiri, deformări de foneme şi dislalii polimorfe care duc la alterarea inteligibilităţii.
  • Tulburările limbajului scris – inclusiv dislexo-disgrafie. Apar înlocuiri sau substituiri de foneme sau grafeme, omisiuni de grafeme, adăugiri, contopiri, inversări
  • Tulburări de ritm şi fluenţă a vorbirii – spre deosebire de tulburările de pronunţie, cele de ritm şi fluenţă nu îmbracă un caracter atât de complex – bâlbâiala nu se transformă în logonevroză, deoarece ei nu sunt conştienţi de handicapul lor şi nu trăiesc în mod dramatic fenomenul. Calitatea expreimării depinde şi de caracteristicile individuale ale proceselor nervoase: copiii cu predominantă puternică a excitaţiei – vorbire tahilalică, iar cei cu predominanţă puternică a inhibiţiei – vorbire bradilalică.
  • Tulburări polimorfe – alalia este mai puţin prezentă.

 

Gândirea  - proces cognitiv de însemnătate centrală în definirea rolului care prin intermediul abstractizării coordonate în acţiuni mintale, extrage şi prelucrează informaţii despre relaţiile categoriale şi determinative în forma conceptelor, judecăţilor şi raţionamentelor.
Gândirea reprezintă un proces psihic fundamental pentru cunoaştere. Este principala pârghie psihică prin care individul uman realizează mai mult sau mai puţin adaptarea conştientă la condiţiile mediului.
Gândirea deficientului mintal
Cele mai evidente caracteristici ale gândirii sunt întâlnite la copiii a căror deficienţă este consecinţa nemijlocită a lezării cortexului. (copiii cu deficienţă mintală patologică)
Una dintre caracteristicile importante ale dezvoltării psihice şi a gândirii în general o reprezintă vâscozitatea genetică – fenomen pus în evidenţă de Barbel Inhelder. Ea a evidenţiat faptul că, în timp ce adolescentul normal atinge cu uşurinţă stadiul operaţilor intelectuale formale, inclusiv întreaga paletă a gândirii reversibile, deficientul mintal stagnează adesea în dezvoltarea sa intelectuală, rămâne la nivelul unor trepte intermediare, fără a putea ajunge la nivelul gândirii formale.
Vâgotski a demonstrat în studiile sale comparative, că la deficientul mintal „zona proximei dezvoltări” este limitată, cu atât mai restrânsă cu cât gravitatea deficitului intelectual este mai mare. Datorită acestui fapt, deficientul mintal face paşi mici, lenţi, nesiguri în evoluţia sa intelectuală.
Dezvoltarea intelectuală a deficientului mintal este caracterizată printr-o evoluţie încetinită, greoaie inconsistentă şi neterminată.
O altă trăsătură a gândirii la handicapaţii mintal o reprezintă rigiditatea reacţiilor şi a comportamentului adaptativ.
După A. Luria (1960), cauza acestui fenomen se găseşte într-o neobişnuită inerţie patologică, adică în dereglarea accentuată a mobilităţii proceselor de excitaţie şi inhibiţie, pe care se bazează activitatea nervoasă superioară. La nivelul gândirii, inerţia patologică este în strânsă legătură cu simptomul central al sindromului oligofrenic, simptom care după Pevzner constă în dificultăţi accentuate de abstractizare şi generalizare, acestea găsindu-şi explicaţia în diminuarea capacităţii corticale de analiză şi sinteză.
După Rubinstein (1979) una dintre cele mai frecvente manifestări ale simptomului central (adică al dificultăţilor de abstractizare şi generalizare) constă în concretismul excesiv al gândirii (în incapacitatea accentuată a elevilor handicapaţi mintal de a se desprinde de concretul nemijlocit, de situaţia trăită în momentul dat, de a face generalizări, şi de a verbaliza propria experienţă.
În activitatea şcolară întâlnim frecvente manifestări ale inerţiei patologice la elevii handicapaţi mintal, atât în gândirea lor cât şi la nivelul altor procese şi funcţii psihice. Aşa sunt:

  1. ntoarea operaţiilor mintale,
  2. numeroase stereotipii prezente în comportament şi vorbire,
  3. repetarea fără discernământ a unor şabloane însuşite mecanic,
  4. sărăcia exemplelor originale
  5. lipsa de iniţiativă

O altă caracteristică a gândirii copiilor cu deficienţă mintală este inconsecvenţa gândirii (lipsa de coerenţă) mai ales la formele etiologice ale deficienţei mintale.
Gândirea copilului deficient mintal este rigidă datorită incapacităţii sau dificultăţilor accentuate în realizarea transferului.
Copiii cu deficienţă mintală se caracterizează printr-un scăzut spirit de observaţie, prin slaba manifestare a interesului cognitiv, printr-o insuficientă curiozitate – influenţează negativ antrenarea copilului în activitate.

 


 

Cresterea copilului Dezvoltare
Parinti autoritari Stadiul prenatal
Parinti hiperprotectori Stadiul prescolar
Parinti indulgenti Stadiul scolar
Parinti severi Pubertate
Parinti agresivi Adolescenta
Parinti adoptivi Stadiile la Freud
Drepturile copilului Stadiile la Piaget
Nume de fete Dezvoltarea limbajului
Nume de baieti Dezvoltarea sociala
Nume copii Dezvoltarea mintala
Semnificatia numelui Sexualitate si dezvoltare

Centre logopedice interscolare
Centrul logopedic interscolar sector 1
Centrul logopedic interscolar sector 2
psihologia copilului, logopedie, psihoterapie
 
Centrul logopedic interscolar sector 3  
Centrul logopedic interscolar sector 4  
Centrul logopedic interscolar sector 5  
Centrul logopedic interscolar sector 6  
Stadiile dezvoltarii in analiza freudiana

 

Oral | Anal | Falic | Latent | Genital

Istoricul acestor stadii de organizare provizorie este necesar pentru înţelegerea bazelor comportamentului ulterior nu numai în cazul indivizilor consideraţi normali, dar şi ca.. detalii

 
sigismund freud
 

Web design Bucuresti

Cursuri Web design Bucuresti


Logopedics: home | logopedie | psihologia copilului | psihologie generala | psihoterapie | sanatate | ghicitori grele | cantece de gradinita | povesti pentru copii | planse de desenat | poezii pentru copii | Perioada fertila

Sarcina pe saptamani poze     Sarcina pe saptamani video     Sarcina pe luni    Data probabila a nasterii     Sarcina pe saptamani greutate

Links:

Prima pagina | Contact | Publicitate | Parteneri | Sarcina pe saptamani | Calculator sarcina | Calculator ovulatie | Sexul copilului | Perioada fertila | Retete de salate: mai sanatos cu fiecare zi! Retete de prajituri | Apartamente de vanzare in Bucuresti. Vanzari apartamente noi | Semnificatia viselor | Interpretarea viselor | Dictionar de vise

Nota: Materiale din acest site au caracter informativ, si nu pot inlocui sfatul specialistului. Toate drepturile apartin autorilor citati in bibliografie, autorilor logopedics.info cat si utilizatorilor site-ului ce adauga informatie proprie. Ne straduim pe cat posibil sa oferim informatie noua, relevanta, usor de parcurs. Logopedics.info se adreseaza parintilor, cadrelor didactice, studentilor la facultatile de profil, specialistilor in domeniu cat si celor interesati in a intelege fenomenele din jurul nostru.

© 2008-2012 Continutul acestui site nu poate fi reprodus, integral sau partial, fara acordul scris al Logopedics. Incalcarea prevederilor copyrightului este reglementata de Legea nr.8/1996.

Inregistrare domenii. Gazduire domenii. Hosting
Inregistrare domenii     Web Design Timisoara Gaduire web