Portal de educatie si informare: psihologie generala, psihologia copilului, psihoterapie, logopedie,   exercitii si resurse educationale.
 

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player


Cursuri Web Design | Cursuri Bootstrap | Cursuri Web Design | Invata HTML5 si CSS3

Invata cum sa realizezi si sa modifici site-uri web. Poti lucra de oriunde te simti creativ, pentru persoane din intreaga lume.


Psihologie generala
Istoricul psihologiei
Obiectul psihologiei
Principiile psihologiei
Sitemul Psihic Uman
Senzatiile
Perceptiile
Reprezentarea
Gandirea
Memoria
Imaginatia
Motivatia
Afectivitatea
Atentia
Vointa
Deprinderile
Aptitudinile
Factorii de personalitate
natural health
PUBLICITATE
 

Memoria - proces cognitiv superior


Memorie, proces psihic de stocare si destocare a informatiei, de acumulare si utilizare a experientei cognitive. Se dezvolta in doua etape: memorarea, ce cuprinde fazele intiparirii si ale conservarii si reactualizarea in forma recunoasterii sau a reproducerii


Tipuri de memorie
Omul are posibilitatea sa intipareasca impresiile produse de obiecte, fenomene care actioneaza asupra analizatorilor, iar procesul psihic care asigura pastrarea experientei lui anterioare este memoria.

Inca in psihologia clasica, incepand cu studiile lui H.Ebbinghaus, M.Mayer si W.Stern, s-a facut constatatre ca functia mnezica are o organizare eterogena, punand in evidenta o diversitate de modalitati si forme de manifestare. Pentru delimitarea lor, au fost introduse patru criterii, care-si pastreaza valabilitatea si astazi, si anume:

  • prezenta sau absenta intentiei si a controlului voluntar;
  • prezenta sau absenta desprinderii si intelegerii legaturilor specifice intre
  • elementele si secventele materialului;
  • aferentatia dominanta;
  • factorul timp;


1. Aplicarea primului criteriu permite identificarea a doua forme mari ale memoriei: memoria involuntara sau neintentionata si memoria voluntara sau intentionata
Ambele forme se evalueaza, In principiu, pe baza acelorasi indicatori, ca, de pilda: volumul materialului retinut dupa fiecare prezentare si percepere secventiala, volumul total al materialului engramat la finele unui anumit interval de timp; rapiditatea Intiparirii; exactitatea Intiparirii; completitudinea.

Memorarea involuntara sau neintentionata se realizeaza In mod cotidian, In procesul perceperii diferitelor obiecte, situatii, Intamplari si In cursul desfasurarii diferitelor activitati. Este aceea care, In toate cele trei faze – engramare, pastrare, reactualizare – se realizeaza fara existenta unui scop mnezic precis si fara controlul vointei constient focalizat. Desi se desfasoara permanent, nu numai pe fondul starii de veghe, ci uneori, si In somn, prezenta ei se Inregistreaza de catre constiinta post festum. Ne dam seama ca In repertoriul experientei anterioare apar "elemente" pe care nu ne puseseram In gand sa le memoram si sa le pastram sau ca, la un moment dat, campul constiintei ne este invadat de ‚amintiri", pe care nu le-am "comandat" In mod intentionat.

Memoria voluntara sau intentionata
este forma esentiala de organizare si manifestare a capacitatii mnezice a omului, ea fiind strans conectata si integrata motivelor si scopurilor activitatilor specifice, Incepand cu activitatea de joc si terminand cu activitatea de creatie. Structura continutului informational si repertoriul operational-instrumental al oricarei profesii sunt rodul memoriei voluntare. Caracteristica ei principala rezida In prezenta si formularea expresa a sarcinii si scopului de fixare (memorare) si pastrare, In vederea uzului ulterior, mai apropiat sau mai Indepartat In timp.

Sarcina pe baza careia se monteaza si functioneaza mecanismele memoriei voluntare poate fi formulata din afara sau de catre subiectul Insusi, si ea vizeaza grade diferite ale completitudinii si exactitatii. In acest caz, procesul de engramare-fixare se desfasoara ca activitate psihica dominanta, iar nu ca activitate paralela si secundara, ca In cazul memorarii neintentionate. Toate procesele psihice specifice – perceptia, gandirea (analize logice, evaluari, Intelegere), vointa sunt subordonate si instrumenteaza memorarea.

2. Aplicarea celui de al doilea criteriu duce la delimitarea memoriei mecanice si a memoriei logice.

Memoria mecanica se caracterizeaza prin fixarea, pastrarea si reproducerea unui material, pe de o parte, In forma lui initiala, fara vreo modificare semnificativa, iar pe de alta parte, fara realizarea unei Intelegeri a continutului si legaturilor logice Intre diferitele secvente si elemente.
Memoria mecanica exprima, Intr-un fel, memoria pura, neracordata si neintegrata In structura operatorie a gandirii. Acolo unde beneficiaza de un suport natural propice (o buna functionare a mecanismelor memorative primare, ce tin de Insusirile native ale creierului), si ea se ofera subiectului ca o zestre de-a gata, fara a-l costa un efort prea mare, memoria mecanica poate sa devina dominanta.

Memoria logica este mediata si instrumentata de operatii mentale speciale de analiza, comparare si relationare criterial-semantica a elementelor materialului. Genetic, ea se structureaza In urma memoriei mecanice si eficienta sa depinde de dezvoltarea si maturizarea intelectuala generala a individului. Contributia cea mai mare la elaborarea schemelor si procedeelor sale mnemotehnice o are procesul Invatarii organizate, In scoala.

In continutul sau repertorial, accentul principal se pune pe aspectele esentiale, pe invariantii semantici, pe informatiile definitorii, iar nu pe detalii sau pe cadrul extern In care a fost prezentat materialul. In chiar faza de engramare, materialul este supus unei analize si prelucrari primare, se elaboreaza o orientare constienta a subiectului In raport cu continutul si caracteristicile lui, se identifica si se evidentiaza "elementele" nodale etc.

Fixarea nu se face prin juxtapunere (alaturarea exterioara a unui sertaras la "fisierul" existent), ci prin integrare (stabilirea conexiunilor semantice dintre noul material si fondul experientei achizitionate anterior). Ca urmare a acestei activitati intelectuale pregatitore, memoria logica devine mai productiva decat cea mecanica.

3. Aplicarea celui de al treilea criteriu – cel al aferentatiei dominante – permite delimitarea formelor de memorie dupa modalitatea de receptie pe care o implica preponderent. Se evidentiaza astfel: memoria vizuala, memoria auditiva, memoria kinestezica, memoria mixta. Fiecare din aceste forme se poate impune ca dominanta In plan individual, ajungandu-se astfel la diferente tipologice In organizarea si functionarea schemelor mnezice.

Atat cercetarile experimentale, cat si observatiile cotidiene arata ca un subiect retine mai usor si pastreaza mai bine un material receptionat pe cale vizuala (tip vizual), altul memoreaza mai usor si pastreaza mai trainic un material perceput pe cale auditiva (tip auditiv), un al treilea memoreaza si fixeaza mai eficient schemele actelor motorii – dexteritatea manuala, corporala – ca In cazul gimnasticii si jocurilor sportive sau al miscarilor instrumentale implicate In diverse meserii (tip motor) si,

In fine, un al patrulea are nevoie sa foloseasca doua sau mai multe modalitati de receptie pentru a face fata corespunzator sarcinilor mnezice: sa citeasca materialul cu voce tare (vazul + auzul); sa citeasca si sa se plimbe prin camera (vazul + chinestezia); sa citeasca materialul cu voce tare si sa se si plimbe sau sa efectueze automat diferite miscari (vaz + auz + chinestezie).

Aceste forme de memorie sunt conditionate, dupa toate probabilitatile, genetic si ele se impun ca atare In cadrul memoriei involuntare si al celei voluntare sau In dinamica memoriei mecanice si a celei logice.

4. Formele temporale ale memoriei. Cercetarile realizate din perspectiva modelului cibernetic (Tulving si Donaldson, 1972; Lindsay si Norman, 1972; M. Golu, 1975; Simon, 1980), luand In considerare timpul de procesare si integrare a informatiilor In diferite tipuri de sisteme reale, au pus In evidenta existenta unor forme de memorie temporala, si anume: memoria imediata sau senzoriala; memoria de scurta durata (MSD); memoria de lunga durata (MLD).

Memoria imediata (senzoriala) exprima mentinerea "continuitatii" fluxului informational In cadrul sistemelor senzoriale un timp suficient de lung pentru integrarea lui finala In imagine sau In model informational unitar, pe baza caruia devine posibila identificarea. Fiecare analizator poseda operatori speciali de acumulare seriala a secventelor informationale, astfel ca secventele actuale se articuleaza cu cele anterioare, formand Impreuna o "entitate" designativa (izomorfa sau homomorfa), ce se pune In corespondenta cu obiectul-stimul. Indiferent de natura modala si substantial-calitativa a materialului ce se cere a fi memorat si pastrat, el trebuie sa treaca prin procesarea senzoriala primara si sa i se formeze codurile-imagine interne.

Memoria de scurta durata (MSD), are o structura complexa, eterogena din punct de vedere informational, cuprinzand date despre evenimente si fenomene variate, Intr-o ordine determinata sau aleatorie. Ea nu este o imagine fidela a continutului memoriei imediate (senzoriale), ci rezultatul prelucrarii si interpretarii acestuia.Trasatura sa esentiala o constituie limitarea In timp a conservarii continuturilor receptionate de subiect Intr-o situatie obiectiva data.

Memoria de lunga durata (MLD) – desemneaza totalitatea structurilor informationale si instrumental-actionale, a caror limita inferioara de pastrare In timp este egala cu limita superioara a MSD (8- 10 minute), limita superioara putand fi egala cu durata vietii individului.

Memoria nu fiinteaza in forma unei structuri statice, pietrificate si nici ca un recipient in sine neutru si permanent acelasi, in care se introduc de-a valma, din afara, impresii, informatii, experiente. Dimpotriva,ea se organizeaza si functioneaza ca sistem dinamic, ce se elaboreaza treptat in cursul evolutiei istorice si ontogenetice, pe masura imbogatirii repertoriului experientei.


Bibliografie:

  • Cosmovici, A., Psihologie generala, Editura Polirom, Iasi, 1996.
  • Golu, M., Fundamentele psihologiei,Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2000
  • Golu, M., Dicu, A., Introducere In psihologie, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972.
  • Landau, E., Psihologia creativitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
  • Margineanu, N., Psihologia persoanei, Cluj, 1944.
  • Parot, F. Richele, M., Introducere In psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1995.
  • Piaget, J., Psihologia inteligentei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1965.
  • Popescu-Neveanu, P. Curs de psihologie generala, Tip. Univ. Bucuresti, vol. I, 1976, vol. 11, 1977.
  • Rosca, Al. Psihologie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978.
  • Schiopu, U, Verza, E., Psihologia varstelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993.
  • Zlate, M., Introducere In psihologie, Editura Sansa, Bucuresti, 1996 (ed. a II-a).

 

 

Terapii alternative Categorii psihoterapie
Terapie ocupationala Psihoterapie copii
Terapie prin muzica Psihoterapie adolescenti
Terapie prin dans Psihoterapie adulti
Terapie prin desen Psihoterapie varstnici
Terapie prin basm Psihoterapie individuala
Terapie prin ras Psihoterapie de grup
Terapie prin culoare Psihoterapie de cuplu
Terapie cu animale Psihoterapie de familie
Terapie prin rugaciune Consiliere psihologica
Terapia ABA

 

Bun venit in comunitatea gravidutelor!

Centre logopedice interscolare
Te poti adresa gratuit catre :
 
Stadiile dezvoltarii in analiza freudiana

 

Oral | Anal | Falic | Latent | Genital

Istoricul acestor stadii de organizare provizorie este necesar pentru înţelegerea bazelor comportamentului ulterior nu numai în cazul indivizilor consideraţi normali, dar şi ca.. detalii

 

Web design Bucuresti

Cursuri Web design Bucuresti


Logopedics: home | logopedie | psihologia copilului | psihologie generala | psihoterapie | sanatate | ghicitori grele | cantece de gradinita | povesti pentru copii | planse de desenat | poezii pentru copii | Perioada fertila

Sarcina pe saptamani poze     Sarcina pe saptamani video     Sarcina pe luni    Data probabila a nasterii     Sarcina pe saptamani greutate

Links:

Prima pagina | Contact | Publicitate | Parteneri | Sarcina pe saptamani | Calculator sarcina | Calculator ovulatie | Sexul copilului | Perioada fertila | Retete de salate: mai sanatos cu fiecare zi! Retete de prajituri | Apartamente de vanzare in Bucuresti. Vanzari apartamente noi | Semnificatia viselor | Interpretarea viselor | Dictionar de vise

Nota: Materiale din acest site au caracter informativ, si nu pot inlocui sfatul specialistului. Toate drepturile apartin autorilor citati in bibliografie, autorilor logopedics.info cat si utilizatorilor site-ului ce adauga informatie proprie. Ne straduim pe cat posibil sa oferim informatie noua, relevanta, usor de parcurs. Logopedics.info se adreseaza parintilor, cadrelor didactice, studentilor la facultatile de profil, specialistilor in domeniu cat si celor interesati in a intelege fenomenele din jurul nostru.

© 2008-2012 Continutul acestui site nu poate fi reprodus, integral sau partial, fara acordul scris al Logopedics. Incalcarea prevederilor copyrightului este reglementata de Legea nr.8/1996.

Inregistrare domenii. Gazduire domenii. Hosting
Inregistrare domenii     Web Design Timisoara Gaduire web