Portal de educatie si informare: psihologie generala, psihologia copilului, psihoterapie, logopedie,   exercitii si resurse educationale.
 

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player


Cursuri Web Design | Cursuri Bootstrap | Cursuri Web Design | Invata HTML5 si CSS3

Invata cum sa realizezi si sa modifici site-uri web. Poti lucra de oriunde te simti creativ, pentru persoane din intreaga lume.


Modele de Psihoterapie
Portretul Psihoterapeutului
Psihanaliza
Psihologie Analitica
Psihoterapie de Grup
Cognitiv - Comportamentala
Psihodrama
Psihosinteza
Psihoterapie Gestalt
Catatim-Imaginativa
Centrata pe Client
Biosinteza
Psihoterapie Comunicationala
Psihanaliza de Grup
Psihoterapie Dinamica de Grup
Psihoterapie Integrativa
Psihoterapie Neuro-lingvistica
Psihoterapie Pozitiva
Psihoterapie Psihodinamica
Psihologie Individuala
Terapie Corporala
Terapie Sistemica Familiala
Training Autogen
Logoterapie
Hipnopsihoterapie
Analiza Tranzactionala
Gestalt-terapie Integrativa
Abordare Multimodala
Analiza Existentiala
Analiza Psiho-organica
natural health
 

Psihologia analitica

 

Psihologia analitica se refera la scoala psihologiei originara din ideile psihiatrului elvetian Carl Jung, si apoi devoltata de studentii ei si de alti cugetatori care au urmat traditia lui Jung.

CARL GUSTAV JUNG- Psihologia analitica

Carl Gustav Jung (n. 26 iulie 1875, Keswil, cantonul Thurgau, Elveţia – d. 6 iunie 1961) a fost psiholog şi psihiatru elveţian, fondatorul psihologiei analitice.

A făcut studii de medicină generală şi psihiatrie la Basel, a fost profesor la Facultatea de Medicină din Zürich şi medic-şef la clinica psihiatrică universitară Burgholzli. Este cu precădere interesat de psihoterapia clinică şi, concomitent, de cercetarea experimentală şi teoretică. Între 1907 şi 1912 colaborează intens cu Freud, acesta având o influenţă decisivă asupra lui Jung. Este atras in special de cercetările acestuia legate de isterie şi de vise. Ruptura cu Freud este marcată de apariţia lucrării Wandlungen und Symbole der Libido (1912), în care Jung încearcă o lărgire a orizontului de interpretare freudian şi o implicită critică a acestuia. Această ruptură îl va duce la elaborarea unui sistem propriu de interpretare psihanalitică, axat pe reintroducerea culturii ca dimensiune fundamentală a omului şi pe un ansamblu de concepte noi, deduse din experienţa clinică.

Între 1921 şi 1938 întreprinde călătorii de studii în Africa de nord, în lumea arabă, la indienii pueblo din Arizona şi India. În 1935 este ales preşedinte al „Societăţii elveţiene pentru psihologie şi domeniile conexe“. În 1944 se creează la Basel catedra de „psihologie medicală“ al cărei titular este Jung. În 1948, la Zūrich, se înfiinţează institutul Carl Gustav Jung, iar in 1958 „Societatea internaţională de psihologie analitică“, având drept temă teoriile jungiene. Îşi petrece ultimii ani de viaţă la Bollingen, lângă Zūrich, unde îşi redactează memoriile. La câteva luni după moartea lui apare Erinnerungen, Träume, Gedanken (Amintiri, vise, reflecţii) consemnate şi editate de Aniela Jaffe. sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Jung

 

Este distincta de psihanaliza lui Freud, dar deasemenea are si o serie de asemanari. Scopul ei este neincredrea si intregirea motivatiilor si fortelor interioare care fundamenteaza comportamentul uman ca practica a unei cumulative fenomenologii despre semnificatia viselor, folclor si mitologie. Profunzimea psihologiei este relatata de catre cei doi in modul ca folosesc subconstientul ca sursa a dezvoltarii si vindecarii individului.

 

Aspecte generale

Jung si-a dezvoltat propia apropiere distincta catre studiul mintii umane. In primii ani cand a lucrat la un spital din Evetia unde erau internati pacienti schizofrenici, si lucrand alaturi de Sigmund Freud si de comunitatea psihoanalistilor, el a studiat mai indeaproape profunzimea misterioasa a subconstientului uman. Fascinat de ceea ce a descoperit el si-a devotat viata sa explorarii subconstientului.

Pentru el, o investigatie empirica a lumii visului, mitului, si folclorului reprezinta cea ami promitatoare cale pentru intelegerea sa. Scopul psihologiei lui Jung este reprezentat de reconcilierea vietii individului cu lumea supranaturalului. Centrul acestui proces este intalnirea individului cu subconstientul. Oamenii experimenteaza subinconstientul prin simboluri italnite in tot felul de aspecte ale vietii: in vise, arta, religie si in simbolurile dramelor pe care le intalnim in relatiile si in cautarea vietii.

Esential pentru intalnirea cu subconstientul, si impacarea constiintei individului cu tot ceea ce cuprinde lumea, este invatarea acestui limbaj sombolic. Numai cu atentie si deschidere catre aceasta lume este indiviul capabil sa isi armonizeze viata cu aceste forte ale inconstientului.

“Nevroza” rezulta dintre nearmonia constiintei individului si a acestei lumi necunoscute a subinconstientului. Scopul psihoterapiei este sa ajute individual in a restabili o sanatoasa relatie cu subincontientul. Intalnirea dintre constiinta si simboluri rasar din imbogatirea subinconstientului vietii si sustin o evolutie a psihologicului. Jung considera acest proces al cresterii si maturizarii psihologicului, de o importanta deosebita finite umane, si finalmente societatii moderne. In loc sa sufere acest proces, individual trebuie sa fie deschis la partile sale peste ego-ul lui. In loc sa faca acest lucru, trebuie sa fie atent la vise, sa cunoasca lumea spirituala si religioasa, si sa se intrebe asupra presupunerilor despre viziunea lumii in care traieste.

 

FUNDAMENTELE

Subconstientul

Principala afirmatie este aceea ca subconstientul este o parte puternica- poate cea mai active parte- a psihicului normal.Comunicarea fiabila dintre constientul si subinconstientul psihicului uman este necesara pentru integritate.

Deasemenea crucial este si faptul ca visele arata idei, credinte si trairi, pe care individual nu le cunoaste inca, dar ele exista, fiind exprimatein forma materiala intr-un vocabulary al metaforelor vizuale. Lucrurile “stiute dar nestiute” se regasesc in subconstient, iar visele sunt unele dintre principalele metode ale subconstientului sa se exprime.

Prin psihologia analitica se distinge un subconstient personal de unul colectiv. Subconstietul colectiv contine tipuri commune tuturor oamenilor. In acest mod individualismul poate descoperi simboluri care nu relateaza experienta vietii a unei singure personae. Acest aspect este vazut mai usor ca un raspuns al intrebarii fundamentale despre omenire: viata, moarte, scopuri, fericire, frica. Pe langa acestea alte aspecte pot aparea si pot fi integrate in personalitate.

 

Subconstientul colectiv

Conceptual lui Jung despre subconstientul colectiv a fost inteles gresit. In loc sa intelegem acest aspect, este esential sa intelegem arhetipurile lui Jung.
In contrast cu lumea materiala, taramul subiectiv al arhetipurilor nu poate fi pe deplin instalat in modul cantitativ al cercetarii.

Dar poate fi revazut mai mult printr-o examinare a comunicarii simbolice a psihicului uman- in arta, vise, religie, mituri—Devotandu-si viata intelegerii si cercetarii subconstientului colectiv, Jung a facut o teorie conform careia aspecte simbolice exista si in cazul epocilor, culturilor, indivizilor.

 

Arhetipurile

Folosirea arhetipurilor umane a fost avansata de catre Jung in 1919. In contextual psihologic al lui Jung, arhetipurile sunt innascute, prototipurile universale pentru idei pot fi folosite pentru a interpreta observatiile. Un grup de memorii si interpretari associate cu un arhetipp este un complex, exemplu: un complex de mama asociat cu un arhetip de mama. Jung a tratat arhetipurile ca niste organe psihologice, analog cu cele psihice, care sunt amandoua aratate evolutiei ca fiind morfologice.

 

Autorealizare

O cerinta innascuta pentru autorealizare duce ca indivizii sa exploreze si sa integreze aceste materiale respinse. Acest process natural este numit individualizare, sau procesul prin care se devine individual.
Conform lui Jung, autorealizarea poate fi impartita in doua parti diferite.

In prima parte a vietii noastre ne separam de umanitate. Incercam sa ne cream propria noastra identitate (eu, mine).De aceea tinerii simt asa de mult nevoia sa fie distrugatori. Jung a spus deasemeni ca avem un fel de “a doua pubertate” care se desfasoara intre 35-40 de ani, subliniata de materialism, sexualitate si avand copii ne preocupam de spiritualitate si de comunitatea in care traim.

In a doua parte a vietii noastre, omul se reuneste cu rasa umana. Ei fac parte inca o data din colectivitate. Se intampla acest lucru cand adultii incep sa contribuie umanitatii (voluntariat, construire, creatie) decat sa distruga. Deasemenea ei doau o mai mare atentie subconstientului si constientului. Oamenii tineri spun rareori “Ma simt nervos” sau “Ma simt trist”.

Asta pentru ca inca nu au cunoscut experienta colectiva a umanitatii.Un aspect comun este acela ca tinerii rebeli sa caute si sa realizeze ca o contributie pentru umanitate este o contributie si pentru ei.
Jung a propus ca ultim scop pentru subconstientul colectiv si autorealizare “tragerea” noastra catre cea mai mare experienta.. Acest lucru intamplandu-se desigur spiritual.

Umbra
Umbra este un complex al subconstientului care este definita ca refularea si inabusirea aspectelor constiintei. Exista tipuri constructive si tipuri destructive de umbra.

Tipurile destructive de umbra, sunt deseori reprezentate de orice constiinta persoanei nu doreste sa recunoasca inauntrul sau. De exemplu, cineva care se identifica astfel prezinta o umbra care este rea si dura.Un individ care este brutal are o astfel de umbra. Umbra persoanelor care sunt convinse ca sunt urate, apare ca fiind frumoasa.
In cazul tipurilor constructive, umbra este reprezentata de influente positive ascunse.

Acest lucru face referire la “aurul din umbra”. Jung puncteaza ca un exemplu povestea lui Moise si a lui Al-Khidr din capitolul al 18-lea din Koran.
Umbra in vis este deseori reprezentata de figure negre de acelasi gen cu cel ce viseaza.. Conform lui Jung fiinta umana se lupta cu realiatea umbrei in patru moduri: negare, proiectie, integrare si/sau transmutatie.

 

Anima si animus

Jung a identificat anima ca fiind componenta feminine a subconstientului barbatului si animus ca fiind componenta barbateasca a subconstientului femeii. Dar, aceste lucruri sunt luate foarte rar dupa definitia literara, multi moderni care l-au studiat si au sustinut teoriile lui Jung cred ca fiecare persoana are si o anima si un animus. Jung a declarat ca anima si animus actioneaza ca ghizi ale subconstientului, si ca formeaza o constiinta si o conectare cu anima sau animus este unul dintre cei mai dificili si mai profitabili pasi in cresterea psihologiei. Jung a reportat ca el a identificat anima lui vorbind cu el, ca o voce interioara, pe neasteptate intr-o zi.

Deseori, cand oamenii ignora complexul anima sau animus, anima sau animus rivalizeaza pentru atentie protectand pe ei sau pe altii. Acest lucur explica, conform lui Jung, de ce suntem cateodata atrasi de anumiti straini: ne vedem anima sau animus a noastra/al nostrum in ei. Dragostea la prima vedere este un exemplu de proiectie a animei sau animus-ului.

De multe ori, oamenii care se identifica cu cu rolul genului lor (de exemplu barbate care actioneaza agresiv si nu plang nicodata) nu si-au recunoscut propria anima sau propriul animus.
Jung s-a gandit ca atributele ratiunii umane sunt de natura barbateasca, in timp ce aspectele irationale sunt de natura femeiasca. In consecinta, irationalitatea este anima partii barbatesti a umbrei iar rationalitatea este animus a partii feminine.

 

Psihanaliza

Analiza este o cale de a experimenta si de a integra un lucur nestiut. Reprezinta o cautare a ceea ce inseamna comportament, simptome, evenimente. Multe sunt canalele care ating aceasta autocunoastere. Analiza viselor este cea mai comuna. Alte pot include expresii ale sentimentelor in arta, poezie sau alta forma de creativitate.

Dand o descriere completa a procesului interpretarii viselor si individului este complex. In timp ce psihanaliza lui Freud asuma faptul ca refularea materialului ascuns in subinconstient este data de refularea instinctelor sexuale, psihologia analitica are un aspect mai apropiat.Subinconstientul, in viziunea lui Jung, poate sa cantina refulari ale aspectelor sexuale, dar poate sa contina si aspiratii, temeri.

 

Tipuri psihologice

Psihologia analitica distinge cateva tipuri sau temperamente psihologice:
· Extravertit
· Introvertit

Tipul atitudinii poate fi exprimat ca un debit al libidoului (energie psihica). Debitul introvertitului este directionat spre interior catre concepte si idei si extrovertitul este directionat spre exterior catre personae si obiecte.

Exista cateva caracteristici contrastante intre extravertit si introvertit: extravertitii doresc superficialitate si sunt orientate catre actiuni, in timp ce introvertitii cauta profunzime si sunt orienatati catre ei insusi.

Cercetarile arata ca poate exista o corelatie pozitiva intre extravertire/introvertire si detiorare sanatoasa.

Introvertitii se pot inclina mai mult spre tipul catatonic schizofrenic, si extrovertitii catre boala bipolara.
Cei mai neintelesi termeni extravertit si introvertit deriva din aceasta munca. In originala obisnuinta a lui Jung, extrovertirea “este un termen exterior libidoului”, pe cand introvertirea “este un termen intern al libidoului“. Oricine are si mecanismul introvertirii sic el al extravertirii, si tipul dominant al colectivitatii determina daca un individ este introvertit sau extravertit.

Conform lui Jung psihicul constient este un aparat de adaptare si orientare, si consta intr-un numar de diferite functii psihice.

Printre acestea el distinge 4 functii de baza:
· senzatia
· intuitia
· gandirea
· simtul

Gandind si simtind este rational, in timp ce senzatia si intuitia sunt nonrationale.Conform lui Jung, rationalitatea consta in ganduri figurative, simtind sau actionand cu argumente- un punct de vedere bazat pe valoare, care este stability pe experienta practica.

Nonrationalitatea nu este bazata pe argumente . Jung spune ca faptele elementare sunt deasemenea nonrationale, nu pentru ca sunt ilogice, dar pentru ca, ca si fapte, ele nu sunt judecate.
Ca orice tip de persoana, gradul de introvertire/extravertirea unei functii poate fi diferit de la aceasta functie la alta.

 

Complexul

La inceputul lui Jung, el a descris concpetul de “complex. Jung pretinde ca a descoperit conceptual in timpul asocierii lui libere si a experimentului galvanic asupra pielii. Freud, desigur, a inclus acest concept in complexul lui Oedi, Jung pare sa vada conceptele ca parti autonome ale vietii psihologice.Este aproape sigur ca daca Jung ar fi descries personalitati separate pentru ceea ce el considera un singur individ, dar pentru a egaliza folosirea complexelor lui Jung cu ceva asemanator bolii multiplei personalitati ar fi un pas inainte.

Jung a vazut un arhetip ca fiind mereu central organizator al unui complex. De exemplu, in “complexul negative al mamei” arhetipul “mamei negative” este vazut ca fiind necesar pentru a identifica acest complex.

Putem spune, ca vietile noastre psihologice sunt modele pentru experienta noastra umana obisnuita. Interesant, Jung a vazaut ego-ul ca un complex (despre care Freud a scris in literature germana ca fiind “eu”). Daca “eu” este un complex, care poate fi arhetipul care il structureaza. Jung, si alti discipoli ai sai, pot spune “eroul”, unul care se desparte de comunitate. tocmai pentru a putea duce comunitatea mai departe.

 

Teorii clinice

Scrierile lui Jung au fost foarte interesante pentru oameni, inclusive pentru teologi. Jung a cautat mereu sa faca contributii in mai multe domenii, dar a fost mai mult psihiatru practicant, implicandu-se dealungul carierei in tratarea pacientilor.
Jung si-a inceput carierea lui lucrand cu pacienti internati in spitalecu boli mentale grave, mai mult schizofrenici.

El a fost fost interesat posibilitatea necunoscutului “creier toxic” care putea fi cauza schizofreniei. Dar aceasta teorie a fost inlocuita cu ceea ce numim astazi psihoterapia psihodinamica a individului.

Este important de spus ca Jung deseori si-a vazut munca nu ca o completare adusa psihologiei, ci ca o contributie unica adusa psihologiei. Jung a aclamat tarziu in cariera sa ca doar pentru o treime din pacientii lui a putut folosi “analiza” sa . Pentru o alta treime, psihologia lui Freud parea mult mai indicate pentru tratarea celor bolnavi, iar pentru tratarea ultimei treimi a folosit analiza adleriana.

“Eu” sau “Ego-ul” este foarte important pentru munca lui Jung. Teoria lui Jung despre etiologia psihoterapiei poate fi simplificata ca sa fie declarata ca o atitudine constienta prea rigida pentru tot psihicul uman.


 

Terapii alternative Categorii psihoterapie
Terapie ocupationala Psihoterapie copii
Terapie prin muzica Psihoterapie adolescenti
Terapie prin dans Psihoterapie adulti
Terapie prin desen Psihoterapie varstnici
Terapie prin basm Psihoterapie individuala
Terapie prin ras Psihoterapie de grup
Terapie prin culoare Psihoterapie de cuplu
Terapie cu animale Psihoterapie de familie
Terapie prin rugaciune Consiliere psihologica
Terapia ABA

 

Bun venit in comunitatea gravidutelor!

Centre logopedice interscolare
Te poti adresa gratuit catre :
 
Stadiile dezvoltarii in analiza freudiana

 

Oral | Anal | Falic | Latent | Genital

Istoricul acestor stadii de organizare provizorie este necesar pentru înţelegerea bazelor comportamentului ulterior nu numai în cazul indivizilor consideraţi normali, dar şi ca.. detalii

 

Web design Bucuresti

Cursuri Web design Bucuresti


Logopedics: home | logopedie | psihologia copilului | psihologie generala | psihoterapie | sanatate | ghicitori grele | cantece de gradinita | povesti pentru copii | planse de desenat | poezii pentru copii | Perioada fertila

Sarcina pe saptamani poze     Sarcina pe saptamani video     Sarcina pe luni    Data probabila a nasterii     Sarcina pe saptamani greutate

Links:

Prima pagina | Contact | Publicitate | Parteneri | Sarcina pe saptamani | Calculator sarcina | Calculator ovulatie | Sexul copilului | Perioada fertila | Retete de salate: mai sanatos cu fiecare zi! Retete de prajituri | Apartamente de vanzare in Bucuresti. Vanzari apartamente noi | Semnificatia viselor | Interpretarea viselor | Dictionar de vise

Nota: Materiale din acest site au caracter informativ, si nu pot inlocui sfatul specialistului. Toate drepturile apartin autorilor citati in bibliografie, autorilor logopedics.info cat si utilizatorilor site-ului ce adauga informatie proprie. Ne straduim pe cat posibil sa oferim informatie noua, relevanta, usor de parcurs. Logopedics.info se adreseaza parintilor, cadrelor didactice, studentilor la facultatile de profil, specialistilor in domeniu cat si celor interesati in a intelege fenomenele din jurul nostru.

© 2008-2012 Continutul acestui site nu poate fi reprodus, integral sau partial, fara acordul scris al Logopedics. Incalcarea prevederilor copyrightului este reglementata de Legea nr.8/1996.

Inregistrare domenii. Gazduire domenii. Hosting
Inregistrare domenii     Web Design Timisoara Gaduire web