Portal de educatie si informare: psihologie generala, psihologia copilului, psihoterapie, logopedie,   exercitii si resurse educationale.
 

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player


Cursuri Web Design | Cursuri Bootstrap | Cursuri Web Design | Invata HTML5 si CSS3

Invata cum sa realizezi si sa modifici site-uri web. Poti lucra de oriunde te simti creativ, pentru persoane din intreaga lume.


Psihologie generala
Istoricul psihologiei
Obiectul psihologiei
Principiile psihologiei
Sitemul Psihic Uman
Senzatiile
Perceptiile
Reprezentarea
Gandirea
Memoria
Imaginatia
Motivatia
Afectivitatea
Atentia
Vointa
Deprinderile
Aptitudinile
Factorii de personalitate
natural health
PUBLICITATE
 

Speranta si optimismul ca expresie a gandirii pozitive

Credinţa că există voinţa şi posibilitatea de a-ţi atinge scopurile indiferent care ar fi ele. C. R. Snyder

Speranţa şi optimismul-forme ale gândirii pozitive
Pandora, prinţesa Greciei antice, o persoană de o frumuseţe extraordinară fiind invidiată de către zei pentru această calitate a sa, aceştia i-au dăruit într-o zi o cutie misterioasă. În momentul darului au rugat-o să nu deschidă niciodată această cutie. Însă,

Pandora cuprinsă de mister şi curiozitate a deschis cutia doar ca să arunce o privire, din păcate într-o clipă au ieşit din cutie marile nenorociri ale lumii: bolile, relele şi nebunia. Întâmplarea face ca un zeu milos să se îndure de ea şi să o lase să închidă la timp cutia, astfel încât să poată prinde la timp unicul antidot care face suportabilă nefericirea pe lumea aceasta: speranţa.

Acesta e mitul popular care stă la baza speranţei. Dincolo de acest mit, în sensul psihologic al său speranţa reprezintă mai mult decât un leac, ea fiind imboldul care ne face să rezistăm în faţa multor deznădejdi, fie că sunt greutăţi mai mici sau mai mari.

În viziunea lui C. R. Snyder speranţa, din punct de vedere stiinţific nu reprezintă doar o imagine luminoasă şi ideea că totul va fi bine ci: „credinţa că există voinţa şi posibilitatea de a-ţi atinge scopurile indiferent care ar fi ele.” 

Modul de vedea o situaţie rezolvată, îi diferenţiază pe oameni, în timp ce unii gândesc că sunt capabili să iasă dintr-o problemă sau să găsească rapid rezolvarea, unii sunt coplesiţi de ideea că nu posedă energia, capacitatea sau mijloacele necesare pentru a-şi atinge obiectivele. 

Faptul de a vedea lucrurile într-o manieră pozitivă, adică de a avea speranţă le caracterizează pe persoanele care posedă această calitate ca fiind persoane destul de flexibile, capabile să găsească soluţii în cele mai grele condiţii, sunt în stare să se motiveze fiind fermi convinşi că totul se va rezolva.

C. R. Snyder, psiholog la Universitatea din Kansas a făcut un studiu asupra speranţei şi a puterii acesteia în confruntarea cu diverse obstacole. Acesta i-a determinat pe studenţi ca să-şi propună ca la sfarşitul mediei finale aceasta să aibe valoarea 9. După primul examen el i-a notat pe studenţi cu nota 6, astfel posibilităţile de a obţine media scontată s-au redus.

Următorul pas a fost să le evalueze studenţilor nivelul de speranţă, şi anume modul în care interpretează aceştia situaţia şi modul de rezolvare.
Astfel Snyder a ajuns la concluzia că reacţia studenţilor cu un nivel ridicat de speranţă a fost să înveţe mai mult, şi să găsească mai multe soluţii pentru a-şi mării media, în schimb cei cu un nivel scăzut de speranţă s-au gândit să adopte mai multe strategii pentru a-şi realiza ţelul, dar au dovedit mai puţină motivaţie.

Rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor, studenţii cu un nivel scăzut de speranţă au renunţat repede la îndeplinirea scopului fiind copleşiţi de diverse gânduri şi demobilizaţi, iar cei cu un grad sporit de speranţă au îndeplinit scopul fixat datorită faptului că aceştia au ştiut cum să se motiveze.

Deşi toţi obţinuseră aproximativ acelaşi punctaj la testul SAT (test care are o fidelitate mare faţă de IQ, şi care prevede cum se vor descurca studenţii în facultate) se pare că reuşita la diferite confruntări se datorează manierei şi atitudinii luate faţă de obstacol.

Din perspectiva gândirii pozitive, speranţa înseamnă a nu te lăsa cuprins de atitudini depresive în faţa unor situaţii copleşitoare, exerciţiu care efectuat cu ocazia fiecărei solicitări întăreşte personalitatea individului.

Mayer spune că oamenii posedă stiluri diferite de a-şi stăpâni emoţiile şi gândirea:

  • autoconştientizarea (conştientizarea dispoziţiilor în momentul în care ele se manifestă îi face pe oamenii care procedează în acest mod să  aibă o viziune mai diversificată asupra vieţii lor emoţionale. Limpezimea lor referitoare la emoţii poate genera alte trăsături de personalitate: sunt persoane autonome şi sigure pe limitele lor, având tendinţa de a adopta o manieră optimă de rezolvare a conflictelor. Autoconştientizarea înseamnă a fi conştient de dispoziţia care ne domină cât şi de gândurile pe care le avem legat de această dispoziţie);
  • închiderea în sine ( la polul opus există persoane care  se simt asaltate de valurile produse de emoţiile ce le cuprind, şi nu se simt capabile să spargă aceste valuri. Practic aceste persoane nu mai simt să aibă controlul asupra vieţii lor afective. Adoptă o atitudine pasivă lăsându-se dominaţi de aceste dispoziţii proaste);
  • acceptarea (aceste persoane au tendinţa să accepte cu facilitate dispoziţiile prin care trec fără a încerca însă să le schimbe. Avem în acestă categorie două subtipuri, pe de-o parte persoanele a căror dispoziţie este mereu tonică, euforică, cu poftă de viaţă şi atitudini pozitive, persoane care pe bună dreptate nu au nevoie de a-şi dori schimbarea atitudinii, iar pe de altă parte persoane a căror dispoziţie este tristă, absorb mereu experienţa negativă din orice moment. Aceste din urmă persoane sunt veşnicii pesimişti care nu doresc să-şi schimbe dispoziţia sau chiar dacă manifestă această tendinţă sunt cuprinşi mereu de alte frământări.

Optimismul, ruda apropiată a speranţei reprezintă un orizont de aşteptare conform cărora lucrurile se rezolvă până la urmă într-un fel convenabil, pozitiv în ciuda obstacolelor.

Din punctul de vedere al gândirii pozitive, optimismul constituie atitudinea care-i impiedică pe oameni să cadă în apatie, deznădejde într-un moment mai dificil.

Optimismul şi speranţa aduc mari beneficii celor care le posedă, cu condiţia ca potenţialităţile pe care persoana urmează să se bazeze să fie apreciate cât mai realist. Aşteptări peste posibilităţile de realizare nu pot conduce decât la atitudini de demobilizare, culpabilizare, nesiguranţă şi incertitudine, existând posibilitatea ca aceste sentimente să se reactiveze la un nou obstacol la fel de dificil sau poate chiar mai mic.

M. Seligman defineşte optimismul în funcţie de felul în care oamenii îşi explică reuşitele şi eşecurile.

El spune că totul se datorează modului de interpretare a rezultatului situaţiei; optimiştii au certitudinea că un eşec a survenit datorită unei cauze exterioare lor, care le depăşeşte posibilităţile, considerând că acesta se datorează unei situaţii care poate fi schimbată, astfel încât data viitoare vor fi mai atenţi la conjunctură şi vor reuşi.

Pesimiştii atribuie producerea eşecului exclusiv lor, datorită unor incapacităţi pe care ei le posedă.

În felul acesta se poate întâmpla şi cu ambliopii pesimişti, ei pot să vadă mediul social extern ca fiind ostil sau indiferent faţă de ei datorită faptului că ei sunt persoane „cu un aspect fizic neplăcut”, „că poartă ochelari groşi” când în realitate acest mediu este de multe ori victima unor stereotipii sociale şi mentalităţi rigide care se reactivează sau sunt dobândite în urma unei educaţii greşite.

Persoanele cu deficienţă se pot simţii mai integraţi în viaţa socială datorită optimismului lor, a convingerii că şi ei sunt egali ai celor consideraţi „normali”, că şi ei au sentimente şi gândesc asemeni celorlalţi, că nu sunt cu nimic mai prejos faţă de ei şi că pot fi văzuţi ca preieteni, colegi şi parteneri de viaţă asemeni celorlalţi. Această impresie este întreţinută şi favorizată de atitudinea celor din jur.

Optimismul ca şi speranţa ajută la prezicerea reuşitei la învăţăură. Într-un studiu efectuat în 1984, la Universitatea din Pennsylvania, pe o sută de studenţi rezultatele la testul de optimism au fost un indicator mai bun în prezicerea notelor lor din primul an de facultate decât rezultatele la testul SAT sau notele din liceu.

Testele de inteligenţă ajută la stabilirea capacităţilor intelectuale pe când optimismul scoate în evidenţă cine va renunţa şi cine va reuşi atunci când situaţia devine mai neplacută.


Autor: Iulian Balaci

Bibliografie:

  • Ghivirică, Mihai “Copiii timizi”, EDP, 1970, Bucureşti
  • Goleman, Daniel “Inteligenţa emoţională”, Ed. Curtea Veche, 2001,
        Bucureşti;
  • Goleman, Daniel “Emoţiile distructive: cum le putem depăşi?”, Ed.
         Curtea Veche, 2005, Bucureşti;
  • Holdevici, Irina “Gândirea pozitivă: ghid practic de psihoterapie raţional-
        emotivă şi cognitiv comportamentală”, Ed. Dual Tech, 2000, Bucureşti;
  • Holdevici, Irina “Autosugestia şi relaxarea” Ed. Ceres, 1995, Bucureşti;
    Ieniştea, Octav “Dificultăţile emoţionale la tineri”, Ed. Medicală, 1983,
        Bucureşti;
  • Ionescu, Gheorghe “Psihoterapie”, Ed. Ştiinţifică, 1990, Bucureşti;
  • Mangan, James T. “L’art de reusir”, Les Editions d’Organisation, 1970,
        Paris;
  • Macavei, Elena “Familia şi casa de copiii”, Ed. Litera, 1989, Bucureşti;
  • Modrea, Margareta “Imaginea de sine şi personalitatea în adolescenţă”,
        Ed. Aliter, 2006, Focşani;
  • Oancea-Ursu, Gheorghe “Ereditatea şi mediul în formarea personalităţii”,
         Ed. All Educational, 1998, Bucureşti;
  • Passmore, John “The Perfectibility of man”, Scribner’s, 1970, New York;

 

Carti si cote biblioteca Biografii personalitati
Psihologie generala Sigmund Freud
Psihoterapie Carl Gustav Jung
Psihanaliza Alfred Adler
Psihologia copilului Melanie Klein
Psihologie sociala Ivan Pavlov
Teste psihologice Jean Piaget
Drepturile copilului Carl Rogers
Psihopedagogie Albert Bandura
Ezoterism Erik Erickson
Somnul si visele Karen Horney
Criminologie  
Anunturi gratuite

Articole psihologie
Nevoia de imaginar si ratarea reala
Speranta si optimismul ca expresie a gandirii pozitive
Rolul serviciului si efectele pierderii sale
Pesimismul si optimismul in viata cotidiana
Efectul terapeutic al gandirii pozitive
Relatii: psihologia cuplului modern
Tot ce trebuie sa stii despre depresie
Emotionalitate si anxietate in tipologia personalitatii

   

Web design Bucuresti

Cursuri Web design Bucuresti


Logopedics: home | logopedie | psihologia copilului | psihologie generala | psihoterapie | sanatate | ghicitori grele | cantece de gradinita | povesti pentru copii | planse de desenat | poezii pentru copii | Perioada fertila

Sarcina pe saptamani poze     Sarcina pe saptamani video     Sarcina pe luni    Data probabila a nasterii     Sarcina pe saptamani greutate

Links:

Prima pagina | Contact | Publicitate | Parteneri | Sarcina pe saptamani | Calculator sarcina | Calculator ovulatie | Sexul copilului | Perioada fertila | Retete de salate: mai sanatos cu fiecare zi! Retete de prajituri | Apartamente de vanzare in Bucuresti. Vanzari apartamente noi | Semnificatia viselor | Interpretarea viselor | Dictionar de vise

Nota: Materiale din acest site au caracter informativ, si nu pot inlocui sfatul specialistului. Toate drepturile apartin autorilor citati in bibliografie, autorilor logopedics.info cat si utilizatorilor site-ului ce adauga informatie proprie. Ne straduim pe cat posibil sa oferim informatie noua, relevanta, usor de parcurs. Logopedics.info se adreseaza parintilor, cadrelor didactice, studentilor la facultatile de profil, specialistilor in domeniu cat si celor interesati in a intelege fenomenele din jurul nostru.

© 2008-2012 Continutul acestui site nu poate fi reprodus, integral sau partial, fara acordul scris al Logopedics. Incalcarea prevederilor copyrightului este reglementata de Legea nr.8/1996.

Inregistrare domenii. Gazduire domenii. Hosting
Inregistrare domenii     Web Design Timisoara Gaduire web