Portal de educatie si informare: psihologie generala, psihologia copilului, psihoterapie, logopedie,   exercitii si resurse educationale.
 

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player


Cursuri Web Design | Cursuri Bootstrap | Cursuri Web Design | Invata HTML5 si CSS3

Invata cum sa realizezi si sa modifici site-uri web. Poti lucra de oriunde te simti creativ, pentru persoane din intreaga lume.


Psihologia copilului
ADHD
Autism
Sindromul Asperger
Schizofrenia
Intarzierea mintala
Sindromul Down
Sindromul Tourette
Anxietatea de separare
Tulburari de comunicare
Tulburarea obsesiv-compulsiva
Tulburari de comportament
Tulburarea bipolara
Tulburari ale somnului
Tulburari de hrana
Enurezisul nocturn
Encoprezis
Anxietatea
Ticurile nervoase
Depresia mamei
Depresia copilului
Balbaiala
Balbaiala si logonevroza
Timiditatea
Auto-mutilarea
Crize de manie
Atractia sexuala
Adaptare si conflict
Simptomul
natural health
 
PUBLICITATE
 

Tulburari ale somnului la copil

 

Somnul este o stare comportamentala a libertatii perceptuale cu indisponibilitate pentru mediul inconjurator, acompaniat de modificari caracteristice electroencefalografice, avand un potential rapid reversibil spre starea vigila (de trezire), (Zepelin, 1987). In dictionarul medical al limbii romane, editia a saptea (L. Manuila, A. Manuila, M. Nicolau,1997), somnul este definit ca o stare fiziologica, periodica si reversibila, caracterizata prin inactivitate somatica, suprimarea relativa si temporara a constientei, insotita de o abolire mai mult sau mai putin importanta a sensibilitatii si o incetinire a functiilor vegetative: ritm respirator, cardiac, scaderea temperaturii corporale cu aproximativ 0,5 grade Celsius, diminuarea functiilor secretorii (exceptand rinichiul) si relaxare musculara.

programul de somn la copil

photo source: www.aafp.org

 

Tulburarile de somn.

Asociatia Americana de Psihiatrie in Manualul pentru diagnosticul si statistica bolilor mintale (DSM IV), clasifica tulburarile de somn in tulburari primare ale somnului (dissomnii, parasomnii), tulburari de somn asociate altor tulburari mintale (care rezulta dintr-o boala psihica diagnosticata), tulburari de somn datorate unor conditii medicale generale.

Dissomniile sunt tulburari primare de initiere sau mentinere a somnului, sau de somnolenta excesiva, fiind caracterizate printr-o perturbare a cantitatii, calitatii, sau a ritmului somnului. Aceasta sectiune cuprinde: insomnia primara, hipersomnia primara, narcolepsia, tulburari de somn corelate cu respiratia, tulburari ale ritmului veghe-somn. Termenul de “primar" asa cum este utilizat in insomnia primara si hipersomnia primara, presupune faptul ca tulburarea de somn pare a fi independenta de orice alta conditie somatica sau mentala cunoscuta; ea nu implica faptul ca tulburarea, fie ca precede o alta tulburare, fie ca este mai importanta decat tulburarea asociata.

Parasomniile au ca element esential un eveniment anormal care survine fie in timpul somnului, fie la pragul dintre vigilitate si somn; acuza predominanta se concentreaza asupra acestei perturbari si nu asupra efectelor sale asupra somnului si vigilitatii. Aceasta clasa cuprinde: anxietatea de vis (cosmarul), enurezisul nocturn, teroarea de somn (pavorul nocturn), somnambulismul (automatismul ambulator nocturn).

Tulburarile de somn datorate unei conditii medicale generale includ boli neurologice degenerative (boala Parkinson, boala Huntington), boli cerebrovasculare, boli endocrine (hipo, hipertiroidismul, hipo sau hiperadrenocorticismul), infectii virale sau bacteriene (hipersomnia din encefalita virala), boli pulmonare (bronsita cronica), boli musculoscheletale (artrita reumatoida, fibromialgia). Alte tulburari de somn sunt induse de consumul anumitor substante ca: alcoolul, amfetaminele si stimulante inrudite, cofeina, cocaina, opioidele, sedativele, hipnoticele, anxioliticele si altele (agonistii si antagonistii adrenergici, ai dopaminei, acetilcolinei si serotoninei, antihistaminicele si corticosteroizii).


Rutter (1994) descrie 4 tulburari principale de somn:

1. Tulburari de inducere si mentinere a somnului;
2. Tulburari ale ciclului veghe-somn;
3. Tulburari episodice ale comportamentului inrautatit de somn, sau care au loc exclusiv in cursul somnului (parasomnii);
4. Tulburari prin somn excesiv ca durata (hipersomnii).

La copil, tulburarile de somn trebuie privite cu prudenta, facandu-se distinctie intre problemele reale (de exemplu, lovitul cu capul), sau cele nesemnificative (sforaitul).
Multe studii s-au concentrat asupra trezirii nocturne, aceasta fiind cea mai frecventa cauza de ingrijorare a parintilor si de solicitare a parerii unui specialist. A doua problema comuna este cea a copilului care nu reuseste sa se linisteasca noaptea, care nu doarme intr-o perioada rezonabila dupa ce s-a asezat in pat, cerand o atentie permanenta din partea anturajului. Refuzul de a adormi, caracteristic copiilor mici, a fost interpretat ca o experienta anxietanta a separarii de mama. Prin carente educative se poate dezvolta rezistenta cronica la somn.

Alte tulburari de somn sunt mai putin obisnuite: cosmarul, pavorul nocturn, automatismul ambulator nocturn, somnilocvia, bruxismul, enurezisul, encoprezisul.

Tulburarile de somn pot fi confundate cu diferite afectiuni, cel mai des cu epilepsia, dupa cum crizele morfeice pot fi gresit etichetate ca tulburari de somn.
1.Tulburari de inducere si mentinere a somnului
Insomnia. Se caracterizeaza prin dificultati de adormire sau trezire matinala, somn scurt si superficial. Simptomul este mai frecvent dupa varsta de 10 ani, cu precadere la fetite, in timpul perioadelor de hiperestrogenie, asociata cu cefalee sau la adolescentii cu nevroza astenica, depresiva, obsesivo-fobica, isterica. In debutul psihozelor endogene (schizofrenie, tulburare afectiva episod maniacal) exista intotdeauna insomnii severe. Se apreciaza ca 5-12% dintre adolescente sufera de un tip de tulburare de somn (Ciofu, 1986).

DSM IV considera urmatoarele criterii diagnostice pentru insomnia primara:
A. Trasatura esentiala a insomniei primare este dificultatea initierii sau mentinerii somnului, sau somn neodihnitor cu durata de cel putin 1 luna si care:
B. cauzeaza distress sau o perturbare semnificativa in domeniul social, ocupational sau in alte sectoare functionale importante.
C. Perturbarea de somn nu apare exclusiv in cursul unei alte tulburari de somn, sau
D. al unei alte boli mintale.
E. Nu este datorata efectului fiziologic direct al unei substante exogene sau al administrarii unui medicament.

Elementul esential al insomniilor este acuza predominanta de dificultate in initierea sau mentinerea somnului, sau somn nereconfortant. Perturbarea survine de cel putin trei ori pe saptamana, fiind suficient de severa pentru a produce fatigabilitate marcata in timpul zilei, iritabilitate, sau deteriorarea activitatii diurne. Exista o mare variabilitate in perioada de timp normala, necesara unei persoane pentru a adormi, sau cantitatea de somn necesara, in mod normal unei persoane pentru a se simti in alerta si reconfortata. Pentru majoritatea oamenilor, somnul incepe in decurs de 30 de minute de la crearea ambiantei necesare si poate dura de la 4 pana la 10 ore. O persoana tanara cu insomnie se plange ca trece foarte mult timp pana la adormire, fata de o persoana in etate care se plange de faptul ca se trezeste prea des din somn, sau ca nu doarme suficient.

Conduita terapeutica in insomnie porneste intotdeauna de la analiza tulburarii somnului, incluzand antecedentele, comportamentele si consecintele sale. Se va lua in considerare relatia familiala, cu depistarea tuturor dificultatilor existente, inclusiv a problemelor emotionale ale parintilor, fratilor, bunicilor. Pornind de la aceste aspecte, se discuta cu adolescentul despre cauzele posibile ale tulburarilor lui de somn si despre obiectivele necesare schimbarii. In final se elaboreaza un program terapeutic ce include intretinerea zilnica a somnului.
Adams si Rickert (1989) propun “rutina pozitiva" privind ora de culcare, care se va schimba pentru a coincide cu momentul cand tanarul adoarme in mod natural, anticipand evenimentul cu discutii placute in familie (nu prea stimulative). In cursul tratamentului, ora de culcare este adusa, in mod sistematic, mai devreme, pana se ajunge la o ora rezonabila de adormire. Ca medicatie simptomatica, atunci cand este absolut necesar, se utilizeaza Amital, Medinal.

Trezirea nocturna este prezenta in procent de 37% la varsta de un an (trezire ocazionala) si 61% la cinci ani (unul din 5 copii se trezeste in fiecare noapte). Nu s-a demonstrat existenta unei legaturi intre aceasta tulburare si nivelul socio-economic al familiei, varsta mamei, nivelul educational. Familia dezorganizata, supraaglomerarea, conditiile improprii de locuit sunt insa, factori semnificativi. Se pare ca primul si al doilea nascut se trezesc mai frecvent decat ceilalti copii, acest lucru reflectand reducerea anxietatii parintilor la ultimii nascuti. O reducere a nevoii de somn par sa aiba copiii atentional deficitari, insuficienti psihic cu comportament eretic, autisti.
Trezirile nocturne debuteaza, de obicei, cu ocazia unei boli (intercurenta), cand copilul se “muta" in patul parintilor, jucandu-se pana dimineata. De cele mai multe ori, fie unul din parinti a prezentat manifestari asemanatoare in copilarie, fie parintii dorm in aceeas camera cu copilul, fie mama este anxioasa si controleaza permanent micutul noaptea. La fel, copiii mamelor depresive au un somn intrerupt si agitat. Debutate in copilaria timpurie, tulburarile de acest gen se pot perpetua. Cei mai multi adolescenti se trezesc in mod tranzitoriu noaptea, dar perioadele de trezire nu reprezinta, de regula, mai mult de 5% din durata somnului nocturn.

2. Tulburarea ritmului veghe-somn presupune o dereglare intre ritmul cerut de ambianta persoanei si ritmul circadian al persoanei. Dereglari tranzitorii ale ritmului veghe-somn survin cand oamenii isi schimba rapid fusul orar.

3. Parasomniile presupun existenta unui eveniment anormal in timpul somnului.


 

 

 

Cresterea copilului Dezvoltare
Parinti autoritari Stadiul prenatal
Parinti hiperprotectori Stadiul prescolar
Parinti indulgenti Stadiul scolar
Parinti severi Pubertate
Parinti agresivi Adolescenta
Parinti adoptivi Stadiile la Freud
Drepturile copilului Stadiile la Piaget
Nume de fete Dezvoltarea limbajului
Nume de baieti Dezvoltarea sociala
Nume copii Dezvoltarea mintala
Semnificatia numelui Sexualitate si dezvoltare

Centre logopedice interscolare
Centrul logopedic interscolar sector 1
Centrul logopedic interscolar sector 2
psihologia copilului, logopedie, psihoterapie
 
Centrul logopedic interscolar sector 3  
Centrul logopedic interscolar sector 4  
Centrul logopedic interscolar sector 5  
Centrul logopedic interscolar sector 6  
Stadiile dezvoltarii in analiza freudiana

 

Oral | Anal | Falic | Latent | Genital

Istoricul acestor stadii de organizare provizorie este necesar pentru înţelegerea bazelor comportamentului ulterior nu numai în cazul indivizilor consideraţi normali, dar şi ca.. detalii

 
sigismund freud
 

Web design Bucuresti

Cursuri Web design Bucuresti


Logopedics: home | logopedie | psihologia copilului | psihologie generala | psihoterapie | sanatate | ghicitori grele | cantece de gradinita | povesti pentru copii | planse de desenat | poezii pentru copii | Perioada fertila

Sarcina pe saptamani poze     Sarcina pe saptamani video     Sarcina pe luni    Data probabila a nasterii     Sarcina pe saptamani greutate

Links:

Prima pagina | Contact | Publicitate | Parteneri | Sarcina pe saptamani | Calculator sarcina | Calculator ovulatie | Sexul copilului | Perioada fertila | Retete de salate: mai sanatos cu fiecare zi! Retete de prajituri | Apartamente de vanzare in Bucuresti. Vanzari apartamente noi | Semnificatia viselor | Interpretarea viselor | Dictionar de vise

Nota: Materiale din acest site au caracter informativ, si nu pot inlocui sfatul specialistului. Toate drepturile apartin autorilor citati in bibliografie, autorilor logopedics.info cat si utilizatorilor site-ului ce adauga informatie proprie. Ne straduim pe cat posibil sa oferim informatie noua, relevanta, usor de parcurs. Logopedics.info se adreseaza parintilor, cadrelor didactice, studentilor la facultatile de profil, specialistilor in domeniu cat si celor interesati in a intelege fenomenele din jurul nostru.

© 2008-2012 Continutul acestui site nu poate fi reprodus, integral sau partial, fara acordul scris al Logopedics. Incalcarea prevederilor copyrightului este reglementata de Legea nr.8/1996.

Inregistrare domenii. Gazduire domenii. Hosting
Inregistrare domenii     Web Design Timisoara Gaduire web